Clasa a VIII-a. Învățătura despre Sfânta Treime în Simbolul de Credință

a) Dumnezeu Tatăl

Dumnezeu Tatăl este cea dintâi Persoană a Sfintei Treimi.

De ce este numit Dumnezeu, "Tatăl", în articolul I din Simbolul credinţei?

Pentru că El naşte pe Fiul şi din El purcede Duhul Sfânt. Adică Fiul şi Duhul Sfânt îşi datorează existenţa Tatălui. Dumnezeu Tatăl este dintotdeauna Tată, adică dintotdeauna naşte pe Fiul şi din EI purcede Duhul Sfânt.

Mai numim pe Dumnezeu, "Tată", pentru că aşa ne-a învăţat Domnul nostru Iisus Hristos: atunci când ne rugăm, să ne rugăm către "Tatăl nostru", Care este în ceruri. El este Tatăl nostru şi ne iubeşte nespus de mult, căci El ne-a făcut şi doreşte binele şi mântuirea noastră.

Dumnezeu Tatăl este "Atotţiitorul". El le ţine pe toate cu bunătatea şi milostivirea Sa. Toată făptura Lui îi datorează existenţa. De altfel, În articolul 1 din Crez mărturisim că El este "Făcătorul cerului şi al pământului, al celor tuturor celor văzute şi nevăzute", deci credem că EI a făcut pământul şi marea, cerul şi stelele, toate plantele şi animalele, omul, precum şi cetele Îngerilor, locuitorii nevăzuţi ai cerurilor.

Dumnezeu Tatăl a făcut întreaga creaţie din iubire şi îi poartă de grijă prin înţelepciunea şi milostivirea Sa nemărginită.

b)  Dumnezeu Fiul

Dumnezeu Fiul, a doua Persoană a Sfintei Treimi, mai este numit Cuvântul lui Dumnezeu sau Dumnezeu Cuvântul.

Spunem că este Fiul lui Dumnezeu pentru că El S-a născut din Tatăl "mai înainte de toţi vecii". Însă ce anume este această naştere şi cum s-a petrecut ea, rămâne o taină de nepătruns pentru mintea omenească. Biserica ne învaţă că El este Dumnezeu adevărat "din Dumnezeu adevărat" şi că El este "de o fiinţă cu Tatăl",

Pentru a Încerca să înţelegem cum Fiul este deodată cu Tatăl nici Înaintea Lui, nici după EI - să privim la soare şi vom vedea lămurit că, deodată cu el, pretutindeni şi mereu cu el, suntşi razele.

Despre Fiul mărturisim că prin El "toate s-au făcut"; iar în articolul 1, că Tatăl este "Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute". Deci, noi trebuie să înţelegem că Tatăl a lucrat împreună cu Fiul la crearea lumii. Aşadar, Tatăl, prin Fiul (împreună cu El), a făcut toate cele văzute şi nevăzute.

Cea mai importantă şi mai plină de iubire lucrare a Fiului a fost Întruparea Sa “de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara”. Rămânând ceea ce era, adică Dumnezeu adevărat, El S-a făcut om adevărat, om ca oricare dintre noi. S-a întrupat, adică a devenit om şi a vieţuit ca un om obişnuit pe acest pământ.

S-a născut din Fecioara Maria şi a trăit printre oameni, învăţând cu fapta şi cu cuvântul despre Împărăţia cerurilor. A purtat un nume, Iisus, care I S-a dat la opt zile după naştere. Mai înainte de Întrupare, El nu Se numea Iisus Hristos.

Fiecare dintre noi avem păcate şi greşeli; însă Hristos, Care era şi Dumnezeu, a fost fără de păcat. Dumnezeu adevărat şi om adevărat fiind, a binevoit să Se răstignească pentru noi "în zilele lui Pilat din Pont" şi să pătimească şi să moară.

Toate acesta le-a făcut din nesfârşita Sa iubire de oameni, pentru mântuirea lor.

Domnul nostru Iisus Hristos a biruit moartea şi "a Înviat a treia zi", după cum reiese din Sfânta Scriptură. EI ne-a eliberat astfel din robia morţii, făcându-Se Mântuitorul şi Izbăvitorul nostru.

După patruzeci de zile de la Înviere, EI S-a înălţat la ceruri "şi şade de-a dreapta Tatălui".

Dumnezeu Cuvântul, Domnul nostru Iisus Hristos, este şi Judecătorul nostru, căci EI va veni cu slavă În ziua cea de apoi şi va judeca tot neamul omenesc; iar cei care vor fi găsiţi vrednici de Împărăţia cerurilor, vor merge la bucurie şi odihnă veşnidă în Împărăţia Sa, care "nu va avea sfârşit".

c) Dumnezeu Duhul Sfânt.

A treia Persoană a Sfintei Treimi este Dumnezeu Duhul Sfânt.

Despre El, Mântuitorul Însuşi ne-a învăţat că purcede de la Tatăl. Fiul lui Dumnezeu Se naşte din Tatăl, iar Duhul Sfânt purcede de la Tatăl. Cum anume se Întâmplă această purcedere, Biserica nu a tălmăcit, căci este un lucru pe care mintea omenească nu-l poate cuprinde.

Duhul Sfânt este Dumnezeu adevărat. Noi mărturisim că este "Împreună cu Tatăl şi cu Fiul Închinat şi slăvit", că I se cuvine aceeaşi cinste şi slavă ca şi Tatălui şi Fiului, de Care este nedespărţit. El este "Domnul de viaţă Făcătorul", căci EI a umplut de viaţă toate cele făcute de la zidirea lumii.

Tatăl împreună cu Fiul au creat lumea, toate cele văzute şi nevăzute.  Acum Înţelegem că Duhul Sfânt lucrează Împreună cu Tatăl şi cu Fiul, căci EI vine să desăvârşească cele făcute de Tatăl şi de Fiul.

Aşa cum într-o familie, fiecare are o ocupaţie a lui, dar toţi împreună facem să fie pace şi bună-înţelegere în casă, tot astfel există conlucrare în Sfânta Treime. Sau aşa cum focul nu poate exista fără căldura şi lumina pe care le dă, iar căldura şi lumina au fiecare rostul ei, tot astfel, în Sfânta Treime.

Duhul Sfânt este Cel "Care a grăit prin prooroci", adică El a pregătit omenirea pentru primirea Mântuitorului, vestind de mai înainte venirea Lui.

Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel la Botezul Domnului nostru Iisus Hristos în Iordan; S-a arătat pe Muntele Taborului, în chip de nor luminos, la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos; S-a pogorât în chip de limbi de foc, în ziua Cincizecimii, peste Sfinţii Apostoli.

Duhul Sfânt şterge păcatele pe care le mărturisim preotului, curăţindu-ne astfel sufletul.